miercuri, 25 aprilie 2012

SUFLETE RATACITE


El a iubit prea mult si nu a fost iubit
Si cu-n suras amar pe buze-ntiparit
Ar vrea acum sa planga
Vrea focul inimii in lacrimi sa il stinga
Desface dus pe ganduri biletul ieri primit
Il reciteste-acum,cu glas abia soptit
Citeste printre randuri...ca el nu a gresit
Ca ea e vinovata....ca ea l-a parasit
Isi duce mana rece..la fruntea ca de gheata
Se mai intrab-o data ..ce rost mai are-n viata
Si se intreaba iarasi..cum ar putea trai
Fara fiinta draga..fara a mai iubi
Cuprins de disperare, el soarta si-o blesteama
Blesteama lumea-ntreaga, pe Dumnezeu de sus
Si-ar vrea sa o revada, acum, dar ii e teama
Ar vrea sa o implore pentru o zi in plus
Invins de-amaraciune ridica sus paharul
Priveste cu tristete albastrul cer senin
Il duce-ncet la buze,oftand cu tot amarul
Si soarbe dintr-odata cumplitul sau venin
Incet, incet se stinge lumina-n ochii lui
Si-ar vrea sa mai revada..doi ochi frumosi ...caprui
Invaluit in umbre isi simte trupul greu
Si pleaca murmurand..te voi iubi mereu...




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu